Day 1
We set off in Constanta for a 2 ½ - hour drive northwards along countryside landscape to Tulcea and from Tulcea to the little village of Murighiol on the Danube. This is where we change means of transportation – a fast boat to take us into the delta awaits for the next stage of our trip.
The ride is fast, the cool breeze of the Danube manages to make up for the heat of the day that’s just starting. And then, off we go – St. George arm in its entire splendor. Immense waterways all around. Willow trees along the bank with the distinctive ball-like shapes of the mistletoe. Who wants a kiss under the mistletoe on the Danube? Nothing here except water everywhere, birds that we disturb with the sound of our strong engine and a solitary pelican which couldn’t care less that we are so close. A promise of many more to see.
On our way we disturb the peacefulness of the immense watery universe and the local fishermen who are preparing their nets. Danube mackerel swimming up the river will be caught in their nets. It’s their season, we are told.
In the end, we arrive in St. George and are glad to feel ground beneath our feet. The little port of St. George looks unexpectedly modern and appealing and can even be used by large river cruise ships to dock. On one side, a welcoming boarding house where we can rest. It is here we’re invited to lunch – a traditional fisherman’s lunch based on fish meals, what else. St. George is famous for its fish soup, and not just any type of soup, but the famous “storceag” containing large pieces of the renowned Danube sturgeon.
We begin our exploration of the area with a stroll in the village. St. George today is a small village of only 800 people who live on fishing as the main industry. The elderly stay behind; the young flee, looking for better opportunities elsewhere. A 45-minute walk through the dirt roads of the village is revealing of the hardships of life in this remote part of the world. Small traditional houses made of clay bricks, geese and turkey roaming free and the old wooden canoes the locals still use for their daily fishing activities – pictures of a traditional lifestyle that is still the rule here at the end of the world. Here and there some signs of modernity, silhouettes of vacation houses and luxury pontoons for fast boats. They are still the exception to the rule, but in 20 years’ time surely they will have conquered the village and completely changed the face of this tiny settlement.
A pirate’s flag is a humorous addition to the quay. No pirates here, though. Just fishermen.
The option this morning is to wake up early and watch the sunrise over the Black Sea. Of course we don’t want to miss it! How many times do you get to see the sun rise from the sea and the Danube in a lifetime? So we head back to St. George arm and let the Danube follow its eternal flow into the sea. Engines shut, our little boat is taken to the great sea and we take in the moment. We are at a loss for words, but not for gestures that millions of tourists perform every day – selfie time!
And we are not the only ones exploring the immensity of the easternmost point of the Danube.
For the next step of our trip we take the boat into the smaller channels and head for the nesting grounds of the birds we want to see – especially the great white birds that are the symbol of the delta. We head for the virgin island of Sacalin, a newborn island in the Black Sea built by silting additions brought by the Danube. The feeling of astonishment in the face of nature is overwhelming. No human touch, no human intervention, just pristine wilderness. All the great birds of the delta going on about their undisturbed existence, right there in front of you – greatness and silence.
 |
Then we head back for civilization with the same elements we have become so used to, we suddenly take them for granted – cormorants with their wings spread in the sun and fishermen’s boats, such a common sight!
Duration of tour: 2 days
Preferred season: end of April – end of September
Inclusions: transportation by car, transportation by fast boat, professional guiding
For further information contact the author of the article.
Inclusions: transportation by car, transportation by fast boat, professional guiding
For further information contact the author of the article.
Ziua 1
Plecam de dimineata din Constanta pentru o calatorie de 2 ½ ore spre nord spre Tulcea si de la Tulcea pe coline pana la Murighiol pe malul Dunarii. Aici schimbam transportul – o barca rapida ne asteapta pentru urmatoarea etapa a excursiei.
Cursa este rapida, iar briza rece a Dunarii reuseste sa potoleasca caldura zilei care tocmai incepe. Si apoi, am pornit – bratul Sf. Gheorghe in intreaga lui splendoare. O imensitate de canale peste tot in jur. Salcii pe margine cu ramuri de vasc atarnand de crengi in forma de minge usor de recunoscut. Cine vrea un sarut sub vasc pe Dunare? Nimic in jur, doar apa peste tot, pasari pe care le deranjam cu zgomotul motorului si un pelican care nici nu se sinchiseste ca suntem atat de aproape. O promisiune ca vom vedea si altii.
Pe drum deranjam linistea imensitatii de apa si pe pescarii care isi pregatesc plasele. Vor prinde scrumbie de Dunare. Acum e sezonul lor, ni se spune.
Intr-un final ajungem in Sf. Gheorghe si suntem bucurosi sa simtim pamantul sub picioare. Micul port din Sf. Gheorghe pare foarte modern si poate fi folosit chiar si de nave de croaziere de Dunare. Intr-o parte, o pensiune primitoare unde ne putem odihni. Aici suntem invitati la pranz – un pranz pescaresc traditional, bineinteles. Sf. Gheorghe este celebru pentru ciorba de peste de aici, si nu orice fel de ciorba de peste, ci faimosul storceag, ciorba de sturion.
Incepem explorarea zonei cu o plimbare prin sat. Sf. Gheorghe azi este un mic satuc de doar 800 de locuitori care traiesc din pescuit. Batranii au ramas in sat, tinerii au plecat in zari mai bune. O plimbare de 45 de minute pe ulitele satului ne arata cat de grea este viata in aceasta zona indepartata de lume. Case mici din chirpici, gaste si curcani liberi si luntrile vechi de lemn ale localnicilor inca folosite in activitatile pescaresti de zi de zi – fotografii ale unui stil de viata traditional care inca domina acest colt al lumii. Ici colo unele semne de modernitate, siluete ale unor case de vacanta si pontoane luxoase pentru salupe rapide. Inca reprezinta exceptia de la regula, dar in 20 de ani cu siguranta vor cuceri satul si vor schimba complet mica asezare.
Un steag de pirati decoreaza cu umor cheiul. Nu exista pirati aici, totusi. Doar pescari.
Cursa este rapida, iar briza rece a Dunarii reuseste sa potoleasca caldura zilei care tocmai incepe. Si apoi, am pornit – bratul Sf. Gheorghe in intreaga lui splendoare. O imensitate de canale peste tot in jur. Salcii pe margine cu ramuri de vasc atarnand de crengi in forma de minge usor de recunoscut. Cine vrea un sarut sub vasc pe Dunare? Nimic in jur, doar apa peste tot, pasari pe care le deranjam cu zgomotul motorului si un pelican care nici nu se sinchiseste ca suntem atat de aproape. O promisiune ca vom vedea si altii.
Pe drum deranjam linistea imensitatii de apa si pe pescarii care isi pregatesc plasele. Vor prinde scrumbie de Dunare. Acum e sezonul lor, ni se spune.
Intr-un final ajungem in Sf. Gheorghe si suntem bucurosi sa simtim pamantul sub picioare. Micul port din Sf. Gheorghe pare foarte modern si poate fi folosit chiar si de nave de croaziere de Dunare. Intr-o parte, o pensiune primitoare unde ne putem odihni. Aici suntem invitati la pranz – un pranz pescaresc traditional, bineinteles. Sf. Gheorghe este celebru pentru ciorba de peste de aici, si nu orice fel de ciorba de peste, ci faimosul storceag, ciorba de sturion.
Incepem explorarea zonei cu o plimbare prin sat. Sf. Gheorghe azi este un mic satuc de doar 800 de locuitori care traiesc din pescuit. Batranii au ramas in sat, tinerii au plecat in zari mai bune. O plimbare de 45 de minute pe ulitele satului ne arata cat de grea este viata in aceasta zona indepartata de lume. Case mici din chirpici, gaste si curcani liberi si luntrile vechi de lemn ale localnicilor inca folosite in activitatile pescaresti de zi de zi – fotografii ale unui stil de viata traditional care inca domina acest colt al lumii. Ici colo unele semne de modernitate, siluete ale unor case de vacanta si pontoane luxoase pentru salupe rapide. Inca reprezinta exceptia de la regula, dar in 20 de ani cu siguranta vor cuceri satul si vor schimba complet mica asezare.
Un steag de pirati decoreaza cu umor cheiul. Nu exista pirati aici, totusi. Doar pescari.
Ziua 2
Optiunea in dimineata asta este sa ne trezim de dimineata devreme si sa prindem rasaritul soarelui pe mare. Bineinteles ca nu vrem sa pierdem asa ceva. De cate ori in viata ajungi sa vezi soarele rasarind din mare in locul unde se varsa Dunarea? Asa ca ne intoarcem pe bratul Sf. Gheorghe si lasam Dunarea sa curga in mare. Motoarele se opresc, mica noastra barca este dusa inspre marea cea mare de fluviu, iar noi ne bucuram de moment. Nu ne prea gasim cuvintele, dar gasim timpul sa facem un gest pe care il fac toti turistii pentru a imortaliza momentul – timpul pentru un selfie !
Si nu suntem singurii care exploreaza imensitatea punctului cel mai estic al Dunarii
Pentru urmatoarea etapa a calatoriei noastre luam barca si intram pe canalele mai mici indreptandu-ne spre locurile de cuibarit ale pasarlilor pe care vrem sa le vedem – in special marile pasari albe care sunt simbolul deltei. Ne indreptam spre insula neatinsa de om numita Sacalin, o insula nou formata in Marea Neagra prin acumularea de sedimente aduse de Dunare. Sentimentul de uimire in fata naturii este coplesitor. Nu exista semn al omului, interventie din partea lui, doar salbaticie neatinsa. Toate minunatele pasari ale deltei care isi vad de existenta lor, nederanjate, chiar in fata noastra – maretie si tacere.
Apoi ne intoarcem la civilizatie cu aceleasi elemente cu care deja ne-am obisnuit atat de mult incat ni se par firesti – cormorani uscandu-si aripile la soare si luntre ale pescarilor – ce imagini comune!
Si nu suntem singurii care exploreaza imensitatea punctului cel mai estic al Dunarii
Pentru urmatoarea etapa a calatoriei noastre luam barca si intram pe canalele mai mici indreptandu-ne spre locurile de cuibarit ale pasarlilor pe care vrem sa le vedem – in special marile pasari albe care sunt simbolul deltei. Ne indreptam spre insula neatinsa de om numita Sacalin, o insula nou formata in Marea Neagra prin acumularea de sedimente aduse de Dunare. Sentimentul de uimire in fata naturii este coplesitor. Nu exista semn al omului, interventie din partea lui, doar salbaticie neatinsa. Toate minunatele pasari ale deltei care isi vad de existenta lor, nederanjate, chiar in fata noastra – maretie si tacere.
Apoi ne intoarcem la civilizatie cu aceleasi elemente cu care deja ne-am obisnuit atat de mult incat ni se par firesti – cormorani uscandu-si aripile la soare si luntre ale pescarilor – ce imagini comune!
Durata turului: 2 zile
Sezon preferat: sfarsitul lui aprilie – sfarsitul lui septembrie
Inclus: transport cu masina, transport cu barca, ghidaj profesional
Pentru informaţii suplimentare contactati autorul articlolului.
Sezon preferat: sfarsitul lui aprilie – sfarsitul lui septembrie
Inclus: transport cu masina, transport cu barca, ghidaj profesional
Pentru informaţii suplimentare contactati autorul articlolului.